sâmbătă, 6 noiembrie 2010

In memoria lui Adrian Paunescu! :(


Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost un poet, publicist, textier și om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folk și rock.

În Cenaclului Flacăra

 

  • 17 septembrie 1973 - înființează Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susține, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie și dialog, în fața a mai mult de 6 milioane de spectatori[4]
  • Pe scena Cenaclului „Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere românești, poeți și alți creatori
  • În 1982, apare triplul album de discuri LP, „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decat puține filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra - Te salut, generație în blugi”, interzisă imediat de autorități
  • În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploiești, activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condițiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul, iar pe de altă parte faptului că unii participanți au profitat de această ocazie și au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autoritățile comuniste.
  • 7 mai 1990 - înființează Cenaclul „Totuși iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vișan și al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susține concerte de mare succes, în țară și dincolo de actualele granițe, în special la Chișinău. O parte din activitatea de excepție a Cenaclului „Totuși iubirea” (690 de manifestări, până la 25 mai 2000[necesită citare]) se regăsește în seria de casete audio și video editate de Fundația Iubirea, între 1995 și 1999

Cărți publicate

  • Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
  • Mieii primi (1966, poezii)
  • Fântâna somnambulă (1968, poezii)
  • Cărțile poștale ale morții (1970, proză fantastică)
  • Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustrații de Constanța Buzea, prima lui soție)
  • Viața de excepții (1971, antologie de poezii)
  • Sub semnul întrebării (1971, interviuri)
  • Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediții, prima fiind arsă de cenzura de partid)
  • Lumea ca lume (1973, publicistică)
  • Repetabila povară (1974, poezii)
  • Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediții)
  • Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefață de Eugen Barbu și o postfață de Șerban Cioculescu)
  • Sub semnul întrebării (1979, ediție revăzută și adăugită, interviuri)
  • Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)
  • Iubiți-vă pe tunuri (1981, poezii)si multe altele..:(:(
  •  
  •  Una dintre frumoasele lui poezii.

TEATRU MORT

Sfios ‚înspăimântat şi idolatru,
Din toţi actorii morţi
Voi face-un teatru.

Şi-i voi ruga, de parcă ar trăi,
Să joace roluri ca de oameni vii.

Şi ei cu simţuri înc-o dată treze
Aşa precum mureau, să învieze.

Şi tragedia fără de păcate
Să se transforme în maternitate.

Regizorului mort nu-i va fi greu
Căci tragedia o voi scrie eu.
Odihneşte-te în pace, maestre!!!! :(( 
 

Poezie de Toamna:X! ^^


                                     Vis in toamna! :-x

Cu frunze palide se zbate toamna
Să intre-n suflet cu bocancii – dur
Să-i dea papucii straşnic verii calde
Şi cerului înalt - plin de azur.

Mestecenii şi plopii par să fie
Foarte blazaţi că-s dezbrăcaţi încet
De vântul ce se zbate cu furie -
Cu glasu-i tainic, aspru – dar şiret.

Un cimitir de frunze se întinde
Peste pământul prea nepăsă tor
Ce pare să înghită tot ce prinde
Fără regrete, fără vreun fior.

Stăpân se face, vajnic, ruginiul
Pe vii, livezi pe dealuri şi pe ploi…
Iubito, să fugim spre ţări mai calde –
Unde să nu dea toamna peste noi.

Să ne iubim pe ţărmuri însorite,
Sub vuiet vesel, dulce de ocean
Şi să uităm de toamnele cernite –
Şi să uităm de oră şi de an.

Să fim un tot în totul şi în toate
Şi să uităm că suntem muritori
Să credem în iubire peste poate –
În dragoste să fim încrezători.

…Eu ştiu c-aceste vise-s doar himere
Dar fără vise cum putem trăi?!
Chiar dacă toamna rece-i doar durere –
În visul meu pe-un ţărm ne vom iubi…

Rezumat ``Singur pe lume``

                           

                                     Singur pe lume
                                                            Hector Malot

De opt ani, Remi traieste la buna mama Barberin la Chavarron, in masivul central, dar atunci cand sotul acesteia, Jerome, zidar la Paris, revine acasa ranit (in urma unui accident) si ruinat, copilul afla ca mama Barberin nu este mama sa adevarata si ca, de fapt, este un copil abandonat. Ca sa supravietuiasca, Barberin (Jerome) va vinde mai intai vaca Roussette si apoi il inchiriaza pe Remi pentru 40 de franci unei trupe de actori ambulanti conduse de un anume Vitalis.

Acesta da reprezentatii cu cainii sai savanti, Capi, Dolce si Zerbino si cu maimuta Joli-Coeur pentru a-si castiga existenta. In timpul unei reprezentatii la Toulouse, Vitalis este arestat si inchis pentru doua luni.

Remi se trezeste singur cu animalele si este invitat de doamna Mulligan si de fiul sau paralizat Arthur, un tanar englez bolnav, care calatoreste cu mama sa la bordul Lebedei, o ambarcatiune amenajata pentru croaziere.

Lui Remi i-ar placea sa ramana cu ei, dar cele doua luni au trecut si Vitalis isi reia drumul cu trupa sa. In timpul unei furtuni de zapada, doi dintre caini sunt ucisi de lupi si maimuta moare.

In drum, el il intalneste pe Mattia, la ingrozitorul Garrofoli - hot de copii si sef al unei bande de falsi infirmi.

Apoi, la Paris, Vitalis moare de frig si Remi este primit la un gradinar din Gentilly, care are doi baieti si doua fete, dintre care una, Lise, este muta. Remi se indragosteste de Lise, care sta la capataiul lui mai multe zile, in timpul unei congestii pulmonare. Remi si Capi raman la gradinar pana cand acesta este inchis. Fratii si surorile sunt separati.

Trezindu-se singuri, Remi si Capi trebuie sa-si castige existenta si-si reiau meseria de actori ambulanti.

Ei se reintalnesc cu Mattia, care l-a ucis pe Garrofoli pentru a evada si care va deveni pentru Remi ca un frate. Fiind un bun muzician, el intra in trupa.

Ca sa supravietuiasca, Remi merge sa-l viziteze pe unul din fratii Lisei si il inlocuieste ca miner. Intr-o zi mina este inundata, dar Remi si alti cativa gasesc o punga cu aer si supravietuiesc sub pamant paisprezece zile. In cele din urma sunt salvati.

Remi si Mattia cumpara o vaca pentru mama Barberin si aceasta ii povesteste lui Remi ca un barbat a venit sa-l caute pentru a-l duce la adevarata sa familie. Remi, Mattia si Capi pleaca atunci la Paris pentru a-l cauta pe Barberin, dar acesta este mort si cei doi copii si cainele trebuie sa plece in Anglia.

Aici, sunt dati familiei Driscoll, care pretind a fi parintii lui Remi, dar care, de fapt, sunt niste tainuitori. Remi, Mattia si Capi raman la ei pana in ziua cand Mattia aude o discutie intre dl Driscoll si unchiul lui Arthur Mulligan, dl James Mulligan. Acesta din urma vrea sa-l ucida pe Arthur pentru a putea fi el mostenitorul familiei.

Dupa ce este aruncat in inchisoare pe nedrept, Remi fuge cu un vapor in Franta impreuna cu Mattia si Capi. Apoi, strabatand toate fluviile in cautarea dnei Mulligan si a lui Arthur, ei ii regasesc in Elvetia impreuna cu Lise, care isi recapatase graiul.

Doamna Mulligan ii destainuie lui Remi ca este fiul ei. Luat chiar de la nastere de langa mama sa, lady Mulligan, de unchiul sau, James Mulligan, care dorea mostenirea fratelui sau mort, Remi a fost dat lui Jeroboam Driscoll, care fusese platit sa-l faca sa dispara. Dar Driscoll l-a incredintat pe Remi cuplului Barberin.

Anii au trecut si Remi s-a casatorit cu Lise, au avut un copil si s-au mutat in Anglia. Mattia a devenit un mare muzician.

Proverbe despre prietenie!^


 PROVERBE!^^

Prietenul se cunoaste la zile negre.
Inima isi cunoaste prietenii.
Orice sa fie nou, dar prietenul vechi.
Cu prietenul sa mananci, sa bei, dar sa nu faci alis-veris.
Prietenul vechi este ca vinul care, pe cat se invecheste, pe-atat mai cu gust se bea.
Prietenul adevarat si prin ascuns te-ajuta fara a ta stire.
Nicio avere mai buna decat prietenul cel bun.
Daca prietenul tau este miere, tu nu umbla sa-l mananci de tot.
Ce nu vrei sa stie dusmanul, nu spune prietenului.
Fii prieten cu vecinii, dar nu pune mana pe gardurile lor.